Definiția cu ID-ul 887122:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDREPTARE, îndreptări, s. f. Acțiunea de a (se) îndrepta și rezultatul ei; corectare, corectiv. ♦ (Înv. și pop.) Dreptate, îndreptățire. ♦ (Înv.; la pl.) Act justificativ, document oficial. – V. îndrepta.