Definiția cu ID-ul 1384639:
Explicative DEX
ÎNCUVIINȚA (-țez) vb. tr. A da voie, a-și da consimțămîntul, a aproba: a încuviințat fetei sale... să se primbe cu el prin grădina de lîngă curte (SB.) [cuviință].
Exemple de pronunție a termenului „încuviința” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1