încordare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 103 / Pl: ~dări / E: încorda] 1 Contractare a mușchilor corpului Si: încordat¹ (1), (înv) încordăciune (1), încordătură (1). 2 (Pex) Contractare a corpului în întregime Si: încordat¹ (2), (înv) încordăciune (2), încordătură (2). 3 (Fig) Concentrare intelectuală Si: încordat¹, (înv) încordăciune (3), încordătură (3). 4 Întindere puternică a unei coarde, a unui arc etc. Si: încordat¹ (4), (înv) încordăciune (3), încordătură (3). 5 (Spc) Acordare a unui instrument muzical prin întinderea coardelor Si: încordat¹ (5), (înv) încordăciune (5), încordătură (5). 6 (Fig) Stare de tensiune între persoane Si: (înv) încordăciune (6), încordătură (6). 7 (Îrg) Legare a cuiva sau a ceva cu funii, nuiele etc. Si: (înv) încordăciune (7), încordătură (7). 8 (îrg) Întindere a membrelor cuiva prin instrumente de tortură Si: (înv) încordăciune (8), încordătură (8). 9 (Reg) Legare a viței de vie Si: (reg) încordat¹ (7), (înv) încordăciune (9), încordătură (9).