încingere² sf [At: BIBLIA (1688), 3/1 / Pl: ~ri / E: încinge²] 1 Înfășurare peste mijloc sau peste altă parte a corpului cu o cingătoare, un brâu etc. Si: încins² (1), încinsătură (1). 2 Prindere a unei arme de mijlocul corpului cu o curea Si: încins². 3 Înconjurare din toate părțile Si: încins² (3). 4 Investire a cuiva cu o demnitate Si: încins² (4).