ÎNCHISOARE, închisori, s. f. 1. Clădire, loc în care o persoană își execută o pedeapsă privativă de libertate; temniță, pușcărie, penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. (Jur.) Una dintre pedepsele principale, constând în privarea de libertate a condamnatului și executarea unui regim impus de lege în închisoare. – Închis² + suf. -oare.