Definiția cu ID-ul 1117741:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împuțire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: împuți] 1 Intrare în putrefacție Si: împuțeală, împuțicenie (1), împuțiciune (1). 2 Căpătare (1) a unui miros rău din cauza alterării. Si: împuțeală (2), împuțicenie (2), împuțiciune (2). 3-4 Umplere a unui spațiu cu un miros greu, (ca) de corp intrat în putrefacție Si: împuțeală (3-4), împuțicenie (3-4), împuțiciune (3-4). 5 (Fig) Trândăvire. 6 (Trv) Bășire.