împerecheat, ~ă a [At: VARLAAM, C. 228 / V: (Mol) ~păr~, împărechet / S și: ~chiat / P și: ~chiat / Pl: ~ați, ~e / E: împerechea] 1 (Înv) Despărțit. 2 (Înv) Învrăjbit. 3 (Înv) Îndoielnic. 4 Care formează o pereche. 5 (Pop; d. animale) Potrivit în vederea montei. 6 Împreunat trupește.