Definiția cu ID-ul 1348917:
Arhaisme și regionalisme
îmbălătúră, îmbălături, s.f. 1. Plin de bale; îmbălat, spurcat. 2. Înjurătură. – Din îmbăla + suf. -ătură (DEX, MDA).
îmbălătúră, îmbălături, s.f. 1. Plin de bale; îmbălat, spurcat. 2. Înjurătură. – Din îmbăla + suf. -ătură (DEX, MDA).