* ÎMBĂLSĂMA (-ămez) vb. tr. I. A injecta anumite substanțe aromatice în vinele unui cadavru, spre a-l împiedeca de a putrezi ¶ 2 A răspîndi un miros foarte plăcut, a parfuma: un dulce miros de rășină îmbălsama aerul căldicel (VLAH.); rozetele și micșunelele ne îmbălsamează cu dulcele lor parfum (NEGR.) [balsam, după fr. embaumer].