îmblătit², ~ă a [At: LB / S și: (înv) înb~ / V: (reg) ~ăcit, îml~, umblăcit, um~ / Pl: ~iți, ~e / E: îmblăti] (Reg) 1 (D. cereale, plante cu păstăi) Bătut cu îmblăciul (1) pentru a li se scoate semințele. 2 (Pan; fig; d. pământ) Bătătorit prin mișcări iuți din picioare în timpul dansului. 3 (Fig; d. persoane) Bătut măr Si: (reg) ciomăgit.