❍ZĂPSI (-sesc) vb. tr. Mold. Băn. Trans. 1 A prinde asupra faptului, în flagrant delict, a surprinde: avea mare ciudă (Trăsnea) pe mine, de cînd mă zăpsise în grădina lui la furat mere (CRG.); îmi era frică să nu mă zăpsească (SAD.); m’a zăpsit mîncînd frupt (FR.-CDR.); Mi-l zăpsi colo femeea Negustor cu oca mică (SPER.) ¶ 2 A prinde de veste, a băga de seamă: dar numai decît zăpsi că-i lipsesc din bani (RET.); Hei, dar popa meu îndată Ce-a zăpsit cum stă lucrul, S’a dus pînă la județul (RET.).