Definiția cu ID-ul 514393:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
zăminti (-tesc, -it), vb. – A amesteca, a încurca. Sl. *zamętiti, cf. sŭmętiti › sminti, și pol. zamęcić, slov. zametiti. – Der. zăminteală (var. zămintitură), s. f. (amestec, talmeș-balmeș), înv.