ZĂGNEATĂ (pl. -ete), ZĂGNATĂ, ‼ZĂCNATĂ (pl. -te) sf. Foc de nuiele sau de surcele uscate care arde cu flacără în gura cuptorului, făcut anume ca să se rumenească pîinea sau pentru ca să se coacă mai repede mălaiul, plăcintele, etc.: pe vatră licărea o zăgnată de foc (RET.) [rut. zagnīt].