ZÎZÎI, pers. 3 zizîie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce un bîzîit caracteristic cînd zboară; a bîzîi, a zumzăi. O mulțime de țigănii mici și urîte la vedere... Ele începură a zîzîi într-un chip scîrbos, așa cum face o mare mulțime de muscoi, de trîntori, de viespi, de tăuni ori de țînțari. ISPIRESCU, V. 100. – Variantă: zizăi (ISPIRESCU, la CADE) vb. IV.