ZUPĂI, zupăiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tropoti, a tropăi. ♦ A-și mișca repede picioarele; a da din picioare. Zupăiau din piciorușe. EMINESCU, N. 56. 2. A lovi, a bate, a izbi. (Atestat în forma zupui) După ce-l zupuise zdravăn, îl tîrîse lîngă apă. STANCU, D. 189. – Variantă: zupui vb. IV.