ZULUF, zulufi, s. m. Buclă mare de păr, răsucită în spirală și lăsată să atîrne. Cei doi zulufi lungi, unul în dreapta, altul în stînga, nu mai acoperă destul începutul de cărunțire de la coada ochilor. CAMIL PETRESCU, O. I 186. Își întocmea, în oglinda din față, cu degete albe și iuți, un zuluf îndărătnic și negru, ce-i tot cădea în jos pe frunte. HOGAȘ, H. 80. Îi este teamă că n-a să mai rămîie Cu ce să-și încrețească zulufii săi cei mîndri. NEGRUZZI, S. N 179. (Adjectival) Îngeri bălai și cu părul zuluf își curăța albele aripi de puf. LESNEA, I. 78.