ZORZOI, zorzoiesc, vb. IV. Intranz. (Popular, de obicei cu un complement instrumental introdus prin prep. «cu» sau «din») A zornăi. Că mie mi s-a urît Tot suind și coborînd, Cu fiarele zorzoind. MAT. FOLK. 379. Din mînecă fîlfîind și din sălbi tot zorzoind. ȘEZ. XIII 190.