ZORNIC adv. (Rar) Grăbit; nerăbdător. Sergenții de zi tropăiau zornic. SADOVEANU, M. C. 68. ♦ Stăruitor, insistent; cu zor, de zor. Te îndeamnă zornic... să-ți ridici în sîrg nevasta și copiii și ce ți-e mai scump din cîte ai, și să fugi spre munți; că de două zile a intrat în țară pîrjolul. GALACTION, O. I 52.