zoocor, -ă adj., s.f. (bot.) (Plantă) care are fructele sau semințele adaptate pentru răspîndirea lor prin intermediul animalelor, prezentînd formații corespunzătoare (cîrlige, țepi, înveliș cleios etc.), care, prinzîndu-se de corpul acestora sau fiind înghițite de ele, sînt duse pe distanțe mari. • pl. -i, -e. /<fr. zoochore.