ZMEOAICĂ, zmeoaice, s. f. 1. (În mitologia populară românească) Personaj feminin reprezentând întruchiparea fabuloasă a forțelor răului; zmeoaie (1). 2. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu tulpina cilindrică, cu flori albe sau purpurii dispuse în umbele (Laserpitium latifolium). – Zmeu + suf. -oaică.