ZLOT sm. 🪙 1 Monedă, la început (sec. al XV-lea pînă la al XVII-lea) de aur (numit, după proveniență, și ~ tătăresc, unguresc, etc.), de valoarea unui galben: tu de ierți greșala altuia, dai un șalău, iară Dumnezeu, de iartă greșala ta, îți iartă o mie de zloți (VARL.); mai tîrziu, se dă numele de ~ unei monede de argint, de o valoare inferioară talerului, și care, pe la începutul sec. al XIX-lea, nu mai valora decît 30 de parale: evghenia nu plătește nici un ~ în ochii mei (ALECS.); Leliță cîrciumăriță, Ia scoate tu vin de-un ~ (VÎRC.) ¶ 2 Trans. Maram. (BRL.) Monedă de argint de 2 coroane: Haide, maică, haide, dragă Cu poala plină de zloți Și mă scoate, dacă poți (IK.-BRS.) ¶ 3 Unitatea monetară a Poloniei în valoare de 1 leu aur și care e împărțită în 100 de groși (🖼 5375) [pol. zloty].