zimț s.m. (mai ales la pl.) 1 Fiecare dintre proeminențele (mai mult sau mai puțin) ascuțite, regulate, pe care le prezintă marginea unor obiecte, a unor unelte, a unor piese etc.; colț, dinte. Plecase spre fierăria lui Iocan să dea zimți celor două seceri stricate (PRED.). 2 Fiecare dintre crestăturile de pe muchia unor monede. ♦ (la pl.) Ban, monedă (de aur); galben. Îl poftii ca, deocamdată, să-mi caute, și fără zăbavă, ceva zimți (M. I. CAR.). 3 (înv.) Fiecare dintre crestăturile situate în partea de sus a unui zid, a unui turn de cetate; crenel. 4 (pop.; lapl.) Tindeche. • pl. -i. /<sl. veche зѫбъ зѫбьць; cf. bg. зъбец.