ZIMBIL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz; zambol. Înclinînd plasa, pescarul o deșerta într-un zimbil de papură bine potrivit în stîngă lui. SADOVEANU, A. L. 143. Un zimbil mare... Umplîndu-l grămadă cu vîrf pînă sus, Chemă să i-l ducă un hamal la han. PANN, P. V. III 78. – Variantă: zîmbil (STĂNOIU, C. I. 109, ALECSANDRI, T. 1356) s. n.