ZGURIT, -Ă, zguriți, -te, adj. (Rar) 1. Acoperit cu. zgură, plin de zgură. Departe, gara cu șinele lucii în pămîntul zgurit. C. PETRESCU, R. DR. 354. 2. Făcut scrum, ars, negru, plin de cenușă. (Atestat în forma zguruit) Că-mi aduce demîncare Mălai negru zguruit Și uscat și mucezit. ALECSANDRI, P. P. 259. – Variantă: zguruit, -ă adj.