zgardă s.f. 1 Curea sau cerc de metal care se pune în jurul gîtului la cîini (sau la alte animale) și de care se fixează o curea, un lanț etc. Să nu prindă javra de zgardă și s-o arunce pe fereastra vagonului, cu lănțișor, cu fundă... cu tot? (G. M. ZAMF.). ♦ Ext. Cureaua, lanțul, cercul etc. din jurul gîtului împreună cu lanțul, cureaua etc. cu care sînt purtați cîinii (sau alte animale). Ia zgarda lui Rex din cuier și du-l afară! 2 (înv., pop.) Salbă; colan, șirag de pietre scumpe. Gîtul îi era sugrumat într-o zgardă lată de mici mărgele (CĂL.). • pl. zgărzi, -e, (reg.) -uri. /cuv. autoh.; cf. alb. shkardhë.