Definiția cu ID-ul 1218525:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zgardă sf [At: (cca 1684) IORGA, S. D. V, 383 / S și: sg~ / Pl: zgărzi, (îrg) ~de și (reg) ~duri / E: ns cf alb shkardhë] 1 Obiect (care constă într-o curea, lanț, cerc de metal etc.) care se pune în jurul gâtului unui animal (mai ales în jurul gâtului unui câine) (de care se prinde un lanț, o curea etc.) Si: (înv) prohaz. 2 (Rar; îs) ~ de forță Zgardă (1) care are pe partea interioară cuie mici și ascuțite și care se folosește la dresarea câinilor de vânătoare. 3 (Îla) Cu (sau fără) ~ Cu (sau fără) dependență (politică). 4 (Îvr; îe) A fi cu ~ (sau a-și pune gâtul în ~) A fi (sau a se pune) la dispoziția cuiva. 5 (Rar; îe) A pune (sau a lega cu) ~ (cuiva sau pe cineva) A răpi (cuiva) libertatea. 6 (Arg; csnp) Guler (1). 7 (Îvp; adesea urmat de determinări introduse prin pp „de”, rar „cu”, care arată din ce se compune) Salbă1. 8 (Reg; îc) ~-împiedecată Podoabă femeiască confecționată din galbeni și mărgele, care se poartă în jurul gâtului. 9 (Reg) Fir de mărțișor pe care fetele îl leagă la gât sau la mână. 10 (Reg) Bucată de strună sau de sârmă, de aproximativ o jumătate de metru lungime, care unește firul undiței de cârligul ei. 11 (Reg) Cureaua clopotului. 12 (Reg) Butonieră în relief, făcută din ață, care se trece în jurul nasturelui. 13 (Reg) Botniță la vițel. 14 (Reg) Muchie dințată din șindrilă care se pune în vârful acoperișului unei case.