zeugmă (gr. zeugma „legătură”, „jug”, „înjugare”), figură care constă în folosirea unui segment de propoziție sau de frază în poziție incongruentă, gramatical sau chiar semantic, față de altul, prezent ori subînțeles, din același enunț (A): „Iar Mihai Viteazul, după două ceasuri, Nalță-o mânăstire și trei parastasuri.” (G. Topârceanu) Sin. epexevgmenon.