4 definiții pentru zeletin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zeletin sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~e / E: zăleti] (Reg) Baltă care are un loc de scurgere.

zeletín n., pl. e (slav). Prah. Baltă care are un loc de scurgere. V. istăŭ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zeletín s.n. (reg.) baltă cu loc de scurgere.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

POPESCU-ZELETIN 1. Ion Gh. (1907-1974, n. sat Buda, jud. Bacău), silvicultor român. M. coresp. al Acad. (1955), prof. univ. la Brașov. Contribuții în biometria forestieră și în amenajarea pădurilor; studii privind ocrotirea arboretului natural din Carpați și gospodărirea pădurilor („Amenajarea pădurilor”, „Rolul pădurilor în economia apelor”, „Zonarea funcțională a pădurilor”, „Biometria forestieră”). Radu P.-Z. (N. 1947, București), inginer român. Fiul lui P. (1). Stabilit în Germania (1974). M. de onoare al Acad. (1997), prof. la Universitatea Tehnică din Berlin. Director (1987) al Programului Național de cercetare și dezvoltare pentru rețele în bandă largă și sisteme multimediale BERCOM. A participat la realizarea rețelei germane naționale de calculatoare (DFN) și la elaborarea modelului ISO-OSI.

Intrare: zeletin
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zeletin
  • zeletinul
  • zeletinu‑
plural
  • zeletine
  • zeletinele
genitiv-dativ singular
  • zeletin
  • zeletinului
plural
  • zeletine
  • zeletinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)