zeletin sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~e / E: zăleti] (Reg) Baltă care are un loc de scurgere.

zeletín n., pl. e (slav). Prah. Baltă care are un loc de scurgere. V. istăŭ.

zeletin s.n. (reg.) baltă cu loc de scurgere.

POPESCU-ZELETIN 1. Ion Gh. (1907-1974, n. sat Buda, jud. Bacău), silvicultor român. M. coresp. al Acad. (1955), prof. univ. la Brașov. Contribuții în biometria forestieră și în amenajarea pădurilor; studii privind ocrotirea arboretului natural din Carpați și gospodărirea pădurilor („Amenajarea pădurilor”, „Rolul pădurilor în economia apelor”, „Zonarea funcțională a pădurilor”, „Biometria forestieră”). Radu P.-Z. (N. 1947, București), inginer român. Fiul lui P. (1). Stabilit în Germania (1974). M. de onoare al Acad. (1997), prof. la Universitatea Tehnică din Berlin. Director (1987) al Programului Național de cercetare și dezvoltare pentru rețele în bandă largă și sisteme multimediale BERCOM. A participat la realizarea rețelei germane naționale de calculatoare (DFN) și la elaborarea modelului ISO-OSI.