zeciuială sf [At: BIBLIA (1688), 9²/45 / P: ~ciu-ia~ / V: (reg) zăc~ / Pl: ~ieli / E: zeciui + -eală] 1 Dare (în natură sau bani) care consta din a zecea (14) (sau, rar, a noua, a opta) parte din produsele principale, percepută de proprietarii feudali (de domn sau de biserică) de la producătorii direcți Si: (înv) azeace, azeaciuire, madea, zecime (4), (îvr) zece (13). 2 (Reg; determinat prin „morii”) Uium care se dădea proprietarului unei mori și care consta din a zecea (sau, rar, a douăsprezecea) parte din cerealele care se măcinau. 3 (Reg) A zecea parte din lapte, brânză, lână, miei etc. pe care o ia un cioban ca plată a muncii lui la stână. 4 (Reg) A zecea parte din produsele unei stâne pe care o ia proprietarul oilor. 5 (Reg) Brânză care se plătește pentru sare, ceaun, cântar etc. 6 (Reg) Bir pentru loc, casă etc. care consta în a zecea parte din fiecare produs al gospodăriei. 7 (Pgn) A zecea parte din produsele obținute (prin muncă), care se predă cuiva (sau pe care o revendică sau o ia cu forța cineva) ca răsplată, salariu etc. 8-9 (Reg) Bacșiș (3-4). 10 (Înv) Dobândă (7).