zecelea, zecea num.ord. (precedat de art. „al”, „a”) 1 Care se află între al nouălea și al unsprezecelea. A zecea din catalog a luat premiu. ◊ (adj.) Cartierul cel vechi evreiesc... datează din veacul al zecelea (SADOV.). 2 (la f.; adj.; urmat de „parte”, intră în componența num. fracț. corespunzător, indicînd o zecime dintr-un tot) Vîna de aramă... era foarte săracă, că nu conținea nici a zecea parte de mineral de aramă (GHICA). 3 (la f.; adj.; urmat de „oară”, intră în componența num.adv. corespunzător) Citea cartea a zecea oară. • /zece + le + -a.