16 definiții pentru zdrențar

din care

Explicative DEX

zdrențar a [At: TDRG / V: (reg) ~emțar, ~rămțar, ~rămțer, ~răn~, zdrănțer, strămțar, strănțar, strențar, strențer, strânțar, trențar / S și: sd~ / Pl: ~i și (3) ~e / E: zdreanță + -ar] 1-2 smf, a (Reg; d. oameni) Zdrențăros (2-3). 3 sm (Trs) Persoană care adună zdrențe (1-2). 4 sm (Pex) Telal. 5 sn (Reg) Covor țesut în casă din zdrențe (1).

zdrențar s.m. Persoană care adună zdrențe. ♦ Ext. Telal. • pl. -i. /zdreanță + -ar.

zdrențár m. Rar. Strîngător de zdrențe.

strămțar sm vz zdrențar

strănțar sm vz zdrențar

strânțar sm vz zdrențar

strențar sm vz zdrențar

strențer sm vz zdrențar

trențar sm vz zdrențar

zdrămțar sm vz zdrențar

zdrămțer sm vz zdrențar

zdrănțar sm vz zdrențar

zdrănțer sm vz zdrențar

zdremțar sn vz zdrențar

Etimologice

ZDRENȚAR, zdrențari, s. m. Persoană zdrențăroasă; cerșetor. (zdreanță + suf. -ar)

Argou

zdrențar, zdrențari s. m. (intl.) hoț specializat în furtul rufelor puse la uscat.

Intrare: zdrențar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrențar
  • zdrențarul
  • zdrențaru‑
plural
  • zdrențari
  • zdrențarii
genitiv-dativ singular
  • zdrențar
  • zdrențarului
plural
  • zdrențari
  • zdrențarilor
vocativ singular
  • zdrențarule
  • zdrențare
plural
  • zdrențarilor
zdrămțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdrămțer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdrănțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdrănțer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdremțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strămțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strănțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strânțar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strențar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strențer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trențar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)