Definiția cu ID-ul 938836:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBĂNȚUIT2, -Ă, zbănțuiți, -te, adj. Care se zbănțuie; neastîmpărat. (Substantivat) De zbănțuitul ista al dumitale nimica nu scapă. CREANGĂ, A. 56.