3 definiții pentru zbuciumătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zbuciumătu sf [At: BUZNEA, P. V. 176/19 / Pl: ~ri / E: zbuciuma + -ătură] (Înv) Zbucium (4).

zbucĭumătúră f., pl. ĭ. Cant. Zbucĭum.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZBUCIUMĂTÚRĂ, zbuciumătúri, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură)

Intrare: zbuciumătură
zbuciumătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbuciumătu
  • zbuciumătura
plural
  • zbuciumături
  • zbuciumăturile
genitiv-dativ singular
  • zbuciumături
  • zbuciumăturii
plural
  • zbuciumături
  • zbuciumăturilor
vocativ singular
plural