zbroatec, s.n. – (reg.; med. vet.) Boală care se manifestă prin diminuarea laptelui la oi. Remediu (magic): „Baciul ia de la stână făină, sare, urdă și caș pe care le ”ascunde„, după apusul soarelui, într-o furcă de pârâu situată la răsărit față de poziția stânii; le reia dimineața (mai puțin cașul și urda) înainte de răsăritul soarelui. Făina și sarea, amestecate, sunt date oilor. Gestul se repetă de trei ori” (Latiș, 1993: 52). (Maram., Trans. Nord). – Din broatec (< brotac) (DER); cf. zburatic (< zbura + suf. -tic) (MDA).