Definiția cu ID-ul 938935:
Explicative DEX
ZBLENDUI, zblenduiesc, vb.. IV. Tranz. (Rar) A zgudui, a clătina. Răbdarea lui Manlache pîrîia din toate încheieturile, ca o șandrama zblenduită de furtună. POPA, V. 356.
ZBLENDUI, zblenduiesc, vb.. IV. Tranz. (Rar) A zgudui, a clătina. Răbdarea lui Manlache pîrîia din toate încheieturile, ca o șandrama zblenduită de furtună. POPA, V. 356.