zavragioaică sf [At: CONV. LIT. XLIV, I, 207 / Pl: ~ice / E: zavragiu + -oaică] 1 Țigancă nomadă (din grupul țiganilor ursari sau căldărari). 2 Soție de zavragiu (1). 3 (Reg; de obicei articulat) Horă țigănească. 4 Melodie după care se execută zavragioaica (3). 5 Scandalagioaică.