opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zarar sn [At: COMAN, GL. / Pl: ~uri / E: tc zarar – Zarar ioc < zararu yok] (Îrg) 1 Pagubă (1). 2 (Îe) ~ ioc (sau n-are ~) Nu e nici o pagubă.

ZĂRAR, zărari, s. m. (Reg.) Cioban care mulge oile; mulgător. – Zer + suf. -ar.

ZĂRAR, zărari, s. m. (Reg.) Cioban care mulge oile; mulgător. – Zer + suf. -ar.

zărar1 smn [At: BARCIANU / Pl: ~i sm, ~e sn / E: zăr2 + -ar] (Pop) 1 sm Cioban care mulge oile Si: mulgător. 2 Persoană care face sau vinde zer. 3 sn (Reg) Ciubăr (pentru zer). 4 sn (Reg) Cantitate de zer cuprinsă într-un zărar (3). 5 (Csnp) Lemn crestat la mijloc care se fixează între mânerele căldării când se pune să fiarbă ceva la stână.

zărar2 sm [At: CHEST. V, 65 / Pl: ~i / E: zar1 + -ar] (Reg) Persoană care confecționează sau repară zaruri2.

zărar3 sn [At: LEXIC REG. II, 64 / V: zăhar / Pl: ~e / E: zar2 + -ar] (Reg) Broască (de la ușă).

zărar s.m. (pop.) Cioban care mulge oile; mulgător. • pl. -i. /zăr + -ar.

ZĂRAR, zărari, s. m. (Mold.) Cioban care mulge oile; mulgător. Pleacă Coștea la Galați Să ia sare La mioare... Și glugi mari La cei zărari. ALECSANDRI, P. P. 54.

ZĂRAR, zărari, s. m. (Reg.) Cioban care mulge oile; mulgător. – Din zăr (= zer) + suf. -ar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zerar (rar) s. m., pl. zerari

zerar s. m., pl. zerari

zerar s. m., pl. zerari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂRAR s. v. mulgător.

zărar s. v. MULGĂTOR.

Intrare: zarar
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zarar
  • zararul
  • zararu‑
plural
  • zararuri
  • zararurile
genitiv-dativ singular
  • zarar
  • zararului
plural
  • zararuri
  • zararurilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: zărar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zărar
  • zărarul
  • zăraru‑
plural
  • zărari
  • zărarii
genitiv-dativ singular
  • zărar
  • zărarului
plural
  • zărari
  • zărarilor
vocativ singular
  • zărarule
  • zărare
plural
  • zărarilor
zăhar1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăhar
  • zăharul
  • zăharu‑
plural
  • zăhari
  • zăharii
genitiv-dativ singular
  • zăhar
  • zăharului
plural
  • zăhari
  • zăharilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zerar
  • zerarul
  • zeraru‑
plural
  • zerari
  • zerarii
genitiv-dativ singular
  • zerar
  • zerarului
plural
  • zerari
  • zerarilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zărar, zărarisubstantiv masculin

  • 1. regional Cioban care mulge oile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mulgător
    • format_quote Pleacă Coștea la Galați Să ia sare La mioare... Și glugi mari La cei zărari. ALECSANDRI, P. P. 54. DLRLC
etimologie:
  • Zer + sufix -ar. DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.