O definiție pentru zapciret
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zapciret sn [At: (a. 1795) ȘIO II1, 385 / Pl: ~uri / E: zapciu] (Îvr) Zapciu (3).
Intrare: zapciret
zapciret substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)