opțiuni

4 definiții pentru zărculă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zărculă sf [At: (a. 1715) ap. ȘIO II1, 386 / Pl: ~le / E: tc zercülâh, ngr ζαρcθλα] (Înv) Căciulă brodată cu fir de aur.

zărcúlă f., pl. vechĭ e (ngr. zerkúla, turc. pers. zerkülah, d. zer, aur, și külah, căcĭulă, chĭulaf; mrom. zărculă, glugă). Vechĭ. Căcĭulă brodată cu fir. Azĭ. Rar. Glugă.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zărcúlă (-le), s. f. – Bonetă. – Mr. zărculă. Tc. zerkülah (Șeineanu, II, 386), cf. chiulaf și sb. zarkula. Sec. XVIII, înv.

ZĂRCÚLĂ, zărcúle, s. f. (Înv.) Căciulă. (din tc. zerkülah)

Intrare: zărculă
zărculă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zărculă
  • zărcula
plural
  • zărcule
  • zărculele
genitiv-dativ singular
  • zărcule
  • zărculei
plural
  • zărcule
  • zărculelor
vocativ singular —
plural —