4 definiții pentru zăpodină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zăpodină sf [At: PLOPȘOR, V. O. / Pl: ~ne / E: ctm zăpodie + podină, cf srb zapodina] (Reg) 1 Padină (1), pe o coastă de deal. 2 Parte superioară a jilipului, unde se adună buștenii înainte de a fi coborâți la vale.

zăpodie s.f. (înv., pop.) Vale largă adăpostită de înălțimi; ext. șes puțin scufundat față de regiunea înconjurătoare. ♦ (reg.) Poiană. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<sl. veche заплазъ.

zăpódie f. (vsl. zapodŭ, ascunzătoare, d. podŭ, dedesupt. V. pod). Ps. S. ș. a. Vale: mergĭ în zăpodia luĭ Ĭosafat (Gst.). Azĭ. Strîmtoare (de rîŭ, de drum) între dealurĭ saŭ între munțĭ. Olt. ș. a. (zăpodină), pl. ĭ. Padină într’o coastă (CL. 1922, 372). – La Chir. Grăn. „rupturĭ de deal”. Se află de doŭă orĭ într’un doc. din 1702, Ĭașĭ (rev. Miron Costin, 1, 9). În ArhO, 1928, 158, „zăpadă mare cu sloată”!! V. zănoagă.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZĂPÓDINĂ s. f. (Olt.) Zăpodie. (din sb. zapodina)

Intrare: zăpodină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăpodină
  • zăpodina
plural
genitiv-dativ singular
  • zăpodine
  • zăpodinei
plural
vocativ singular
plural