YOGA s. f. școală filosofică indiană cu tradiții străvechi, care preconizează adâncimea autocunoașterii eului în vederea eliberării lui de contingențele materiale și a contopirii cu spiritul universal, prin extaz mistic și exerciții fizice, având ca scop perfecționarea proceselor fiziologice și psihice ale organismului uman. (< engl., fr. yoga)