Definiția cu ID-ul 1262493:

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

y [cit. igrec][1] s. m. / s. n., pl. m. y / n. y-uri

  1. Literă recunoscută din 1982 ca făcând parte din alfabetul limbii române, dar încă percepută ca literă străină, în opoziție cu i, deoarece nu se folosește în cuvinte din fondul vechi. Pentru condițiile de utilizare și valorile literei y v. Valorile literelor și ale combinațiilor de litere. Când nu se indică pronunțarea înseamnă că y se pronunță cu valoarea ei prototipică, [i] sau [ĭ]. Ultima valoare este specificată în Dicționar când pot exista dubii și dacă nu rezultă din eventuala indicație pentru despărțirea la capăt de rând. — Anonim