xerografie s.f. Procedeu special de tipar folosit pentru reprezentarea unor imagini și documente, fară contact direct cu obiectul tipărit, bazat pe impresionarea unei plăci electrizate acoperite cu un strat de material sensibil la lumină și încărcat cu electricitate statică. ♦ Fotocopie, xerox. • pl. – ii. g.-d. – iei. /<germ. Xerographie, fr. xérographie, engl. xerography.