XENÓN (< fr.) s. n. Element chimic (Xe; nr. at. 54, m. at. 131,30) din grupa gazelor nobile. Gaz incolor și inodor. Se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. Considerat inert, în ultimul timp s-a descoperit reacția sa cu fluorul. Se lichefiază la -107,1°C și se solidifică la -111,5°C. Folosit în ind. nucleară, la umplerea lămpilor electrice, datorită conductibilității sale termice. A fost descoperit de Sir William Ramsey și M.W. Travers în 1898.