willemit s.n. (miner.) Silicat de zinc, aflat în natură în cristale strălucitoare cu o luminiscență deosebită de culoare verde sau cu raze ultraviolete, din care se extrage zincul și care este întrebuințat ca detector în radiotehnică. • /<fr. willémite, germ. willemit; cf. nm. pr. Wilhelm (Willem) I, rege al Olandei.