VĂZUT¹ s. n. (Învechit și regional) 1. Faptul de a vedea; văz, vedere. Cu văzutul ați văzut Zînișoara munților? ALECSANDRI, P. I 102. Scriitorii vor a pătrunde la inimă, la auzul și la văzutul romînului. RUSSO, S. 69. Nopțile tale încîntă auzul, ziua farmecă văzutul... mîndră mea țară. id. O. 22. Iubește-mă din văzut, Dacă nu mă poți mai mult. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 47. ◊ Expr. Din văzute = văzînd. 2. (Rar) Vizită. Împăratul au mai mers încă... la primblat și în văzute. SBIERA, P. 108. – Formă gramaticală: (în expr.) văzute.