vătăman sm [At: (a. 1422) cf DERS / V: vatam~ / Pl: ~i / E: vsl ватаманъ, pn wataman] 1 (În epoca feudală, în Moldova) Conducător al unui sat liber sau al unei cete de săteni liberi, devenit, uneori reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite. 2 (Mai târziu, în administrația rurală din Moldova) Slujbaș la primărie însărcinat, mai ales, cu strângerea dărilor și a impozitelor. 3 (Mol; îe) A ședea (uitată) ca fata ~ului A-și irosi timpul, uitând de griji, de obligații. 4 (Iuz) Aprod (la o instituție). 5 (Iuz) Om de serviciu la o școală. 6 (Rar) Conducător (1).