vărzar, s.f. – 1. (gastr.) Plăcintă din aluat de mălai cu varză, ceapă verde, mărar și smântână: „Vărzar moale cu mărar / Din tașcă de păcurar” (D. Pop, 1970: 147; Vișeu, 1887). 2. Cultivator sau comerciant de varză. ♦ (onom.) Vărzari, poreclă pentru locuitorii din Câmpulung la Tisa. – În general, considerat der. rom. de la varză (v. Scriban, DEX, MDA); moștenit din lat. vir(i)diaria, pl. lui vir(i)diarium; cuv. s-a păstrat și în aromână, unde are formele vărdzare, virdzare (Loșonți, 2001).