văra vb. I. (pop.) 1 intr. (despre oameni) A petrece vara undeva sau într-un anumit fel. ♦ (despre păstori) A rămîne de primăvara pînă toamna cu animalele erbivore, mai ales cu oile, în locuri favorabile pășunatului. 2 tr. (compl. indică animale erbivore, mai ales oi) A ține la pășune (la munte) în timpul verii. ◊ (intr.) Nu ne dă informații cu privire la numărul vitelor mari care vărau pe Călimani (VUIA). • prez. ind. -ez. /vară + -a.