văcărie¹ sf [At: (a. 1793) ȘTEFANELLI, D. C. 232 / Pl: ~ii / E: vacă + -ărie] 1 Loc (îngrădit și amenajat) unde se odihnesc vacile (1), când sunt la pășune. Si: (reg) bătătură, bouriște, meriză, merizătoare, meriziș, meriziște, meriziștină, merizuș, zăcătoare. 3 (Reg) Văcăreață (3). 4 (Csc) Cireadă de vaci (1).